În cadrul evenimentului „1700 de ani de istorie și cultură evreo-germană”, elevii Liceului Laude-Reut din București au realizat un scurt documentar despre una dintre cele mai influente cărți ale literaturii scrise în limba idiș din spațiul cultural german. Filmul a fost unul dintre momentele de referință ale evenimentului desfășurat online pe 26 octormbrie, începând cu ora 16.00, și la care au participat diplomați, reprezentanți guvernamentali ai statului german și român, reputați profesori de istorie și sute de elevi din România, Germania și Israel.
Cea de-a treia ediție a proiectului internațional ”1700 de ani de istorie și cultură evreiască în Germania”, desfășurată sub auspiciile Ambasadei Germaniei la București, s-a bucurat de prezentări, dezbateri și intervenții în direct ale unor personalități și înalți reprezentanți ai guvernului federal german și ale unor cunoscute personalități culturale din România și Israel precum E.S. Domnul Peer Gebauer, ambasadorul Republicii Federale Germane la București,
Este un pas extraordinar și binevenit al guvernului german, doarece, ceea ce se întâmplă astăzi în societate nu este un subiect care îi privește doar pe evrei, ci implică întreaga lume. Prin urmare, cel mai important lucru care ne dorim cu toții să se întâmple este să fim responsabili și să contribuim la o viață mai bună, spune Tova Ben Nun – Cherbis, președinte-fondator al Complexului Educațional Laude-Reut.
Înainte de Holocaust, Germania a fost unul dintre principalii poli de dezvoltare culturală a evreilor din spațiul european. Haskalah, sau Iluminismul evreo-german apărut la sfârșitul secolului al XVIII-lea, reprezintă începutul modernizării culturale a comunităților evreiești din Europa Centrală și de Est, ale cărui rezultate s-au putut vedea inclusiv în România. În anii dintre războaie, comunitatea evreiască din Germania se mândrea cu Albert Einstein, gânditori precum Ernst Cassirer, Edmund Husserl, Erich Fromm și câțiva dintre membrii de frunte ai așa-numitei Școli de la Frankfurt de filozofie și teorie socială, Theodor Adorno, Max Horkheimer și Herbert Marcuse.
Nimeni nu a crezut vreodată că o tragedie de o asemenea magnitudine s-ar putea întâmpla. Azi, nimeni nu a crezut că antisemitismul se poate întoarce. Dar, iată, istoria se repetă. De aceea, cu toții avem misiunea de a cultiva educația și de a pune capăt antisemitismului. Este o reponsabilitate colectivă, a continuat Tova Ben Nun – Cherbis.
La evenimentul din 26 octombrie, oricine este interesat de istoria și viața culturală a evreilor din spațiul germanofon a avut ocazia să asculte cuvântul introductiv al Excelenței Sale Peer Gebauer, Ambasadorul Germaniei la București, urmat de o prezentare a E. S. Michaela Küchler, Reprezentant Special al Ministerului federal de Externe pentru relațiile cu organizațiile evreiești, combaterea antisemitismului, relații internaționale cu comunitățile sinti și roma și memoria Holocaustului.
Evenimentul a fost completat de o dezbatere (masă rotundă) transmisă în direct, precum și de o prezentare a monumentelor istorice evreiești din Germania realizată de E.S. Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Austria, de o intervenție în direct de la Iași a profesorului Andrei Corbea-Hoișie, ilustru germanist, traducătorul lui Paul Celan în română, precum și de prezentarea unui scurt film documentar realizat de elevii Laude-Reut, despre „Jurnalul” lui Glückel din Hameln, un extraordinar document memorialistic despre viața într-o comunitate evreiască din secolele XVII-XVIII, scris de o femeie dintr-o familie înstărită de evrei ashkenazi din Hamburg.
Mesajul meu către profesorii de istorie, la școală, către părinți, acasă, este să vină și să se bucure de uimitoarea contribuție pe care poporul evreu a avut-o în acești 1700 de ani la istoria și cultura germane și , împreună, să modelăm viitorul, a subliniat Tova.
În încheiere, participanții s-au bucurat de câteva minute de calitate ale unui concert de muzică evreiască susținut de clarinetista israeliană Dana Barak, a cărei carieră a dus-o pe mari scene ale lumii, ca solistă sau membru al unor orchestre simfonice ori formații de muzică de cameră – Berliner Philhamonie, Wigmore Hall (Londra), Concertgebouw Amsterdam sau Tonhalle Zürich.
Dacă doriți să urmăriți cea de-a treia sesiune a proiectului 1700 de ani de istorie și cultură evreiască în Germania, o puteți face pe pagina noastră de Facebook, accesând acest link.
EDIȚIILE ANTERIOARE pot fi găsite mai jos:
Direcționează 20% din impozitul pe profit Familiei Reut
