Salut această inițiativă și cred că era mai mult decât necesară. Problematica istoriei Holocaustului apărea până acum doar în cadrul unui opțional destinat elevilor claselor a XI-a, profil uman, și, sub forma unor studii de caz, în programele de istorie pentru clasele a VII-a și a VIII-a. Insuficient pentru a explica tragedia, unică în istorie, care a dus la pierderea a șase milioane de vieți omenești, suferințe și traume greu de imaginat.

Faptul că toți elevii din ciclul liceal și profesional vor avea acces la aceste conținuturi vine în întâmpinarea unei nevoi reale de a consolida cunoștințele despre acest segment al istoriei recente. Un sondaj recent, realizat de cercetătorii de la Institutul Ellie Wiesel, arată că mulți dintre concetățenii noștri au informații precare cu privire la cauzele, contextul istoric și modul de desfășurare a procesului de exterminare sistematică a evreilor din anii celui de-al doilea război mondial. În ceea ce privește responsabilitatea și rolul statului român în acest proces sunt, de cele mai multe ori, trecute sub tăcere, bagatelizate sau chiar negate sub influența unor convingeri mai degrabă ideologice decât a suportului științific. 

Nu e o noutate că evoluția predării acestei problematici în școli a fost una lentă, insuficient conectată la bibliografia și sursele istorice care circumscriu tema Holocaustului. Chiar dacă s-au făcut pași importanți în această direcție, îndeosebi după adoptarea Raportului Comisiei Elie Wiesel iar profesorii de istorie au beneficiat de numeroase sesiuni de formare, rezultatele sunt încă modeste. Statutul de opțional, pe care această programă școlară l-a avut până acum, nu asigura și certitudinea discutării ei la clasă, școlile având posibilitatea de a opta și pentru alte propuneri curriculare. Merită menționat faptul că inițiativa redactării unui manual care să sintetizeze, într-o manieră pedagogică și științifică, noțiunile referitoare la istoria evreilor și Holocaustului, sugestii metodologice și referințe bibliografice, provine chiar din cadrul Complexului Educațional Laude-Reut. Sigur, suportul oferit de această instituție de învățământ ar fi trebuit coroborat cu o strategie curriculară mai amplă, care a întârziat însă să apară, până la decizia de ieri din Camera Deputaților. Cele câteva referințe de prin manualele de gimnaziu erau prea puține pentru istoria unei minorități care, înainte de cel de-al doilea război mondial, număra aproximativ opt sute de mii de oameni, participanți activi și implicați în viața economică, instituțională și culturală a României. Pentru a înțelege pe deplin drama acestei comunități, este fundamental ca elevii să înțeleagă aportul pe care evreii l-au avut la modernizarea societății românești dar și a responsabilității pe care statul român o are pentru deciziile luate în anii premergători celei de-a doua conflagrații mondiale și a dictaturii antonesciene.

Necesitatea unei astfel de discipline în programul elevilor de liceu este evidențiată și de evoluția ascendentă din ultima vreme, în spațiul public, a unui discurs cu puternice accente antisemite. Nu e o noutate că, inclusiv de la tribuna Parlamentului României, au fost voci care au negat rolul statului român în evenimentele care au marcat comunitatea evreiască de dinainte de 1944 și, în plus, au disculpat și justificat activitatea unor personalități ale culturii românești care au avut simpatii legionare sau chiar o contribuție directă la politicile antisemite. Recent, reacțiile apărute pe fondul măsurilor sanitare și a campaniei de vaccinare au arătat că un număr însemnat de concetățeni nu dețin informații de bază cu privire la istoria Holocaustului. Nefericite comparații între restricțiile din prezent, cauzate de legitime măsuri de prevenire a răspândirii noului coronavirus, cu legile antisemite din Germania nazistă, demonstrează nu doar lipsa de informație dar și o raportare iresponsabilă cu privire la o tragedie unică în istorie.

Introducerea acestei programe școlare pentru toți elevii din învățământul liceal și profesional oferă numeroase oportunități de învățare și formare a competențelor. Este un bun prilej de a inspira tinerei generații conștientizarea socială, responsabilizarea individuală și colectivă, gândirea critică și cetățenia activă. Poate cea mai importantă lecție pe care ne-o oferă studiul Holocaustului este aceea că genocidul și regimurile totalitare nu sunt un eveniment inevitabil cât, mai degrabă, un proces care poate fi contestat și stopat dacă suntem capabili să-i recunoaștem simptomele din timp. Ori, singura manieră în care putem face acest lucru este educația bazată pe valorile autentice ale unei societăți democratice, în care empatia și toleranța să reprezinte baza formării individului